„Cel ce răstignire ai răbdat şi moartea ai stricat şi ai înviat din morţi, împacă viaţa noastră, Doamne,
ca un singur Atotputernic"
(Stihira a II-a de la Laude, Utrenia Învierii)
Iubiţi întru Hristos, preoţi şi diaconi,
iubitorilor de Dumnezeu monahi şi monahii,
dragi fraţi şi surori din Eparhia de Edineţ şi Briceni!
HRISTOS A ÎNVIAT!
Cu o deosebită inspiraţie rostesc această sfîntă salutare, care ne dăruieşte tuturor bucuria, întemeiată pe marea biruinţă a vieţii asupra morţii şi întunericului. Sfîntul Apostol Pavel, care L-a văzut cu ochii săi pe Domnul cel Înviat, ne îndeamnă: „…bucuraţi-vă! Desăvîrşiţi-vă, mîngîiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pace şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi" (II Corinteni 13, 11). Credinţa în Hristos cel Înviat a dat oamenilor posibilitatea să afle Adevărul, acel veşnic şi Dumnezeiesc Adevăr, care i-a făcut şi-i face pe oameni liberi şi fericiţi în sensul deplin al acestor cuvinte. Hristos a dăruit oamenilor posibilitatea încă de pe pămînt, în timpul acestei scurte vieţi, să-L întîlnească personal pe El, ca pe Dumnezeu cel veşnic, să-L primească în chip real în sufletul lor.
După slăvită Sa Înviere din morţi, Domnul Iisus Hristos S-a arătat lumii, şi această arătare El a întărit-o prin dăruirea duhului de pace ucenicilor Săi. „Pace vouă” (Ioan 20, 19; 21, 26) — a zis El, şi această pace a umplut inimile lor de bucurie, întărind adevărul Învierii Sale. Răspunzînd chemării dumnezeieşti, propovăduind Învierea lui Hristos, Biserica Ortodoxă la fiecare Sfîntă Liturghie ne adresează cuvintele: „Pace tuturor”. Cu toată puterea harică ce i-a fost dată de la Dumnezeu, Biserica tinde spre întărirea păcii în sufletele oamenilor şi între oameni.
Paștile lui Hristos trebuie să fie pentru noi nu doar o amintire a evenimentului istoric sau evanghelic, noi trebuie să simţim Paștile cu ochii cei tainici, duhovniceşti, şi cu inima. Pentru că numai prin credinţă vom putea cunoaşte, vedea şi simţi în sufletul nostru Învierea Domnului, vom putea auzi glasul Lui, adresat inimilor noastre: „Pace vouă” (Luca 24, 36) şi „Bucuraţi-vă” (Matei 28, 9). Învierea lui Hristos trebuie să devină începutul învierii noastre, adică schimbarea vieţii noastre — urmarea poruncilor lui Dumnezeu prin dragoste şi credinţă sinceră şi vie în Hristos cel Înviat. Sfîntul Apostol Iacov spune: „Credinţa fără fapte moartă este” (Iacov 2, 20). Şi noi să nu uităm, că o credinţă la nivel de ritual foarte puţin îl schimbă lăuntric pe om. Doar ştim, că nimic necurat nu va intra în Împărăţia Cerurilor (Apocalipsa 21, 27). Se cere să depunem eforturi mari ca să ne schimbăm lăuntric pe noi înşine, să nimicim tot răul din suflet, să vedem în aproapele nostru pe Hristos Însuşi.
Noi, fii drept-credincioşi ai Sfintei Biserici Ortodoxe, primind vestea Învierii, să îndreptăm „paşii noştri spre tot lucrul cel bun” şi gîndurile noastre să slujească Domnului „…cu frică şi să ne bucurăm de El cu cutremur” (Ps. 2, 11). Această lucrare a noastră, unindu-se cu străduinţele întregii lumi ortodoxe şi cu ale tuturor oamenilor, cărora nu le este indiferentă soarta credinţei ortodoxe, a bogăţiei duhovniceşti, lăsată nouă de către Hristos, credem că va da roade binecuvîntate.
Iubiţi fraţi şi surori,
Învierea lui Hristos întotdeauna a fost şi rămîne izvor de bucurie duhovnicească pentru creştinii ortodocşi, chiar şi în cele mai grele timpuri. Sfîntul Ierarh Inokentie (Borisov) ne spune: „Într-adevăr, fraţilor, pentru un creştin, este desăvîrşit cu neputinţă să nu se umple astăzi de bucurie. Învierea lui Iisus Hristos este triumful cel mai mare al credinţei, pentru că prin Înviere este întărită, înălţată, îndumnezeită credinţa noastră; Învierea este triumful cel mai mare al virtuţii, pentru că prin ea cea mai curată virtute a triumfat asupra ispitei; Învierea este triumful cel mai mare al nădejdii, pentru că ea este chezăşia cea mai de încredere a făgăduinţelor celor mai măreţe” (Cuvînt în Miercurea Săptămînii Luminate).
Să ne bucurăm de Hristos cel Înviat şi să purtăm lumina acestei bucurii, după cum au purtat-o şi Sfinţii Apostoli, în toată lumea! Fie ca bucuria noastră să lumineze şi să încălzească şi pe acei, care nu pot veni în locaşul lui Dumnezeu, fie ca ea să devină comoară de mare preţ pentru familiile şi rudeniile noastre, întărindu-ne în credinţă, unindu-ne în răbdare şi dragoste unii faţă de alţii.
Cucernici părinţi, iubitori de Dumnezeu monahi şi monahii, iubiţi fraţi şi surori! În aceste sfinte zile de bucurie pascală, vă felicit din inimă cu prilejul Sărbătorii sărbătorilor, dorindu-vă de la Hristos cel Înviat — Dătătorul de viaţă — puteri sufleteşti şi trupeşti, răbdare, pace şi ajutor nesecat în toate ostenelile şi grijile voastre, în slujirea cu devotament lui Dumnezeu, Bisericii şi aproapelui.
Şi fie ca în ziua acestui triumf duhovnicesc toate inimile să se umple de adevărata bucurie în Domnul Mîntuitorul cel Înviat! Şi fie ca iară şi iară pretutindeni să răsune luminata bună-vestire pascală:
HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRATA ÎNVIAT!
† NICODIM
EPISCOP DE EDINEŢ ŞI BRICENI
Învierea Domnului
a. 2017
Edineţ
