Domnul nostru Iisus Hristos ne-a spus: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu” (Mc. X, 14). Nu-i nimic mai minunat ca un copil. 1 iunie — prima zi din cireșar, a fost declarată ZIUA COPILULUI.
La 1 iunie 2017, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Dondușeni cu susținerea președintelui raionului Dondușeni d-l Victor Chiriac, a vicepreședintelui raionului Dondușeni, d-l Valeriu Casapu, a părintelui blagocin Veaceslav Matiescu din cadrul Eparhiei de Edineț și Briceni, a fost organizată o zi de neuitat pentru copii din Serviciul de Asistență Parentală Profesionistă și Centrul de plasament „Casa Rebeca”, A.O. Concordia.
De ziua internațională a copilului, acest grup minunat în număr de 39 de persoane, au vizitat străbuna Cetate a Sorocii, monumentul „Lumînarea Recunoștinței” și Mănăstirea Călărășeuca.
Grupul de copii a fost însoțit de Lisnic Dimitrii — colaborator de poliție, Uncu Ala — asistent medical și asistent parental profesionist, precum și de colaboratorii DASPF Dondușeni — Meaun Natalia, Aliona Merineanu, Mamaliga Ana și Roșca Cristina.
Părintele Blagocin Veaceslav Mateescu a contactat Egumena Eufrosinia, stareța Mănăstirii Călărășeuca, pentru a găzdui cîteva ore grupul de călători, astfel copii s-au bucurat de atenție sporită și de hrană atît spirituală, cît și trupească din partea Mănăstirii.
În drum spre Cetate, cu toții împreună am spus multe proverbe, zicale, ghicitori și multe exemple înțelepte din viață, am cîntat cîntece de voie bună și am găsit împreună multe răspunsuri la de ce, de unde, cum? Părintele Veaceslav a susținut și a alimentat duhul moralității pe tot parculsul excursiei, a dat multe sfaturi duhovnicești și a mai fost ca ghid, deoarece deține o vastă informație din istorie.
Am felicitat și pe Nicolae, un băiețel care era omagiat, dar am avut grijă să cîntăm mulți ani trăiască la toți cei prezenți și pentru toți care ne onorează cu atenția.
Ajunși la Cetate am avut parte de timp voios și soare blînd. La intrare ne-a întîlnit directorul Cetății, d-l Nicolae Bulat, care cu multă iscusință ne-a povestit că Cetatea Soroca este o cetate moldovenească din secolul al XV-lea, clădită din lemn de Ștefan cel Mare, în fața vadului peste Nistru și reconstruită în piatră sub Petru Rareș, la mijlocul secolului al XVI-lea. Între 2013 și 2015 a avut loc restaurarea cetății în cadrul Proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”.
Urcînd în turnuri am văzut cum Cetatea și peisajul încîntător își oglindește chipul în apele bătrînului Nistru. Aici părintele Veaceslav a susținut mult tot grupul, dar îndeosebi a demonsrtat puterea de a convinge și de a fi de încredere, cînd o fetiță avînd mare frică să urce în turnuri, cu multă iscusință a convins-o să se bucure și ea de acele priveliști încîntătoare. Totodată copii au rămas entuziasmați de sabia lui Ştefan cel Mare pe care a primit-o în dar după bătălia de la Vaslui, în semn de recunoaştere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creştinităţii. Ea a fost realizată din oţel de Toledo, cel mai bun material existent în Evul Mediu pentru fabricarea armamentului. Are o greutate de 2,5 kg şi o lungime de 125 cm.
După cele văzute în cadrul cetății am plecat mai departe la monumentul ”Lumînarea Recunoștinței”, aici părntele Veaceslav primul a făcut copii curioși să vadă locurile minunate și să ridice cele peste șase sute de trepte ce urca de la apele Nistrului pînă în vîrful dealului de la Soroca, în vîrful caruia își face apariția o capela in forma de lumanare de 29,5 m, lumina careia pe timp de noapte strabate pîna în Otaci si Camenca. Din acest varf de deal poate fi admirata o priveliste pitorească. Pentru mulți din noi aceasta a fost cea mai înaltă scară urcată vreodată. Neștiind încă numărul treptelor, toți am pornit cu entuziasm spre înaltul stîncii. Ajunși sus am răsuflat adînc. Acolo eram așteptați de ghidul Elena Spinei, care ne-a povestit despre monumentul national, simbol al poporului moldovenesc, care ramane necules de ochii trecatorilor și care, cu certitudine, ar putea intregi cartea de vizita a Moldovei. La fel și despre Bisericuța din interiorul ” Lumînării”, care indiferent de anotimp, chiar de ninge, chiar de plouă, de este furtună sau ger, ușile nu-i sunt închise niciodata.
Spunîd rămas bun și la „Lumînare”, ne-am îndreptat către Mănăstirea Călărășeuca cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care este o mănăstire de maici din nordul Republicii Moldova, situată pe malul drept al Nistrului, fondată în secolul XVIII-lea.
În Mănăstire măicuța a vorbit despre structura, sfințenia acelui loc sfînt și cît este de mare folosință să-ți odihnești sufletul în Mănăstire. După ce am ridicat o mică rugăciune și ne-am închinat, am fost la izvoare și ne-am împrospătat cu apa răcoroasă, am lăsat acolo cîte o dorință și am luat cîte un gînd bun. Copii au avut emoții foarte frumoase, manifestînd interes față de tot ce-i înconjura. Măicuțele de la Mănăstire au avut mare grijă să ne pregătească un prinz gustos și sănătoas, ca să mai prindem putere după o zi plină de aventuri și emoții frumoase. La masă s-a apropiat Egumena Eufrosinia, care ne-a luminat chipurile cu zîmbetul său și și-a exprimat bucuria de ne fi aproape.
Copii au rămas încanți și fascinanți de farmecul, inocența, candoarea și prospețimea naturii și a locurilor vizitate.
Aducem sincere mulțumiri tuturor celor care au contrubuit la realizarea acestui vis!
Meaun Natalia,
colaborator al Direcției
Asistență Socială și Protecția Familiei Dondușeni
