Chilia Sfîntul Gheorghe Colciu este una dintre cele mai mari chilii ce țin de Mănăstirea Vatoped, aflată fiind în regiunea numită Kapsala. Avînd un paraclis închinat Sfîntului Gheorghe, chilia este una dintre cele mai mari chilii românești din întreg Sfîntul Munte Athos, în ea locuind în jur de zece călugări.
Istoria chiliei Colciu ne este păstrată într-o scriere, păstrată în manuscris, a bătrînului Ioan Șova, vechi nevoitor în Chilia Sfîntul Gheorghe "Colciu". Lucrarea consemnează istoria a două chilii din zonă: Sfîntul Gheorghe și Sfîntul Ioan Botezătorul.
Primul ctitor al chiliei Colciu, zidită ca schit al Mănăstirii Vatoped, este un creștin înstărit și evlavios din Italia, pe numele său "Kolchiu", undeva pe la începutul secolului al VII-lea. De-a lungul vremii, atît schitul, cît și chiliile acestuia, s-au deteriorat, de multe ori ele ajungînd ruină. În partea dinspre mare se văd încă și astăzi urme ale sihaștrilor peștereni, care se retrăgeau în isihie, fie într-o peșteră, fie într-o micuță sihăstrie. Din schitul inițial, astăzi se mai păstrează doar un măreț turn pătrat, cu mai multe etaje, aflat în ruină.
Colciu a fost permanent locuit de călugări nevoitori și lucrători ai rugăciunii neîncetate. Numai pentru o scurtă perioadă, imediat după Revoluția grecească din 1821, chilia a rămas părăsită. Aflînd că o parte dintre călugări au intrat în armata antiotomană, turcii au prădat cu multa cruzime Sfîntul Munte, mare parte dintre călugări fiind martirizați ori izgoniți. Nu după mulți ani, spre sfîrșitul secolului XIX, Sfîntul Munte a fost binecuvîntat cu o amplă renaștere duhovnicească, mai toate mănăstirile fiind repopulate, schiturile și chiliile reconstruite și slujbele săvîrșite neîncetat în fiecare biserică, paraclis și capelă.
La chilia Sfîntul Gheorghe, Prea Sfințitul Nicodim a fost întîmpinat cu multă căldură de către părintele stareț Petroniu.
