Sărbătoarea Schimbării Mîntuitorului la Față a trezit în inimile noastre, a creștinilor de la biserica „Sf. Nicolae” din orașul Dondușeni, sentimente de nedescris, care în zi de rînd nu e posibil să le scoți din hambarele sufletului, și un nou imbold sfînt de a porni pe jos, într-un Drum al Crucii, spre Mănăstirea Călărășeuca la hramul de vară al bisericii „Sf. Mitrofan”. După Sfînta Liturghie, mulțumind Domnului printr-un Tedeum că am ajuns în așa zi binecuvîntată, am pornit, cu ajutorul Preasfintei Treimi și cu binecuvîntarea Ierarhului nostru, Prea Sfințitul Nicodim, la drum.
Părea că ne aflam la mijlocul verii — soarele îmbrățișa orice colț al lumii, iar un vîntișor lin adia prin văile țărișoarei noastre și îi răcorea pe toți. La puțin timp după ce am pornit s-au mai alăturat la drumul nostru creștini din încă doua sate vecine – Scăieni, în frunte cu părintele paroh, protoiereul Rodion Pleșca, și Corbu, împreună cu părintele paroh, protoiereul Mihail Lisnic. Gloata se prefăcea într-un rînd bine ordonat datorită persoanelor ce răspundeau de trafic. Ajungînd în satul Moșana, am fost întîmpinați de creștinii din alte trei sate — Plop, Brăicău și Moșana, împreună cu parohii lor – protoiereul Oleg Străinu, protoiereul Stanislav Rotaru și protoiereul Ghenadie Țibulica, care s-au alăturat la pelerinajul nostru.
Am ajuns în sînul Mănăstirii seara, pe la orele 21.00. Se făcuse deja întuneric, dar se observa că Mănăstirea, dimpreună cu slujitorii și măicuțele, erau în veșmîntul sărbătorii ce avea să urmeze. Maica stareță, egumena Eufrosinia, preoții și călugărițele ne-au întîmpinat cu cîntări duhovnicești, după care a urmat o predică, apoi am fost invitați la trapeză. Era o minune să privești cum aproape o sută cincizeci de persoane, ce stăteau afară, încetul cu încetul se retrăgeau prin chilii.
A doua zi, am asistat la un superb serviciu divin, oficiat de către Prea Sfințitul Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni, și de Prea Sfințitul Irineu, Episcop de Orsk și Gai, după care am plecat, cu binecuvîntare și pace în suflete, pe la casele noastre. Oboseala nu se arăta pe fața nimănui, dimpotrivă, toți erau gata să mai meargă un drum. Și noi cu toții vom aștepta cu nerăbdare anul viitor pentru a urma aceeași tradiție frumoasă, ce a luat naștere acum un an în urmă.
Matiescu Vlad,
participant la Drumul Crucii,
or. Dondușeni
