Act aprobat la 4 februarie 2011 de către Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse
1. Ascultând raportul Sanctităţii Sale Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, în cadrul actualului Sobor Arhieresc şi luând în consideraţie darea de seamă a Sanctităţii Sale la şedinţa soborului din 2 februarie 2010, membrii Soborului Arhieresc înalţă mulţumiri Atotţiitorului Dumnezeu pentru bunul mers al vieţii din cadrul Patriarhiei Moscovei de la Sinodul Local din 27-28 ianuarie 2009 până în prezent.
2. Soborul Arhieresc apreciază înalt activitatea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ruse, a Sfântului Sinod şi a Instituţiilor Sinodale în perioada intersobornicească. Membrii Soborului aduc mulţumire, în primul rând, Sanctităţii Sale pentru înfăptuirea vizitelor canonice în eparhiile Patriarhiei Moscovei şi pentru dialogul susţinut cu clerul şi poporul.
3. Soborul aprobă deciziile Şedinţei Sinodale din 2 februarie 2011 şi hotărârile Sfântului Sinod şi ale Sinodului Bisericii Ortodoxe din Ucraina privind constituirea Eparhiilor de Dneprodzerjinsk, Kaliningrad, Karaganda, Kostanai, Pavlodar şi Ulan-Ude. Sunt confirmate deciziile Sfântului Sinod privind Regulamentul republican al uniunii religioase „Districtul Mitropolitan al Bisericii Ortodoxe Ruse în Republica Kazahstan" şi regulamentul intern al instituţiei. Soborul aprobă deciziile Sfântului Sinod cu privire la reorganizarea structurilor sinodale şi crearea unor noi instituţii de profil. Au primit aviz pozitiv şi textele-model ale statutelor parohiilor, reşedinţelor patriarhale, arhiereşti şi mănăstirilor stavropighiale aprobate de către Sfântul Sinod.
4. Membrii Soborului Arhieresc apreciază pozitiv frecventele adunări ale episcopatului Bisericii Ortodoxe Ruse, desfăşurate sub formă de Soboare Arhiereşti sau consultări arhiereşti. Aceste întruniri, dimpreună cu comuniunea prin rugăciune a arhipăstorilor, reflectă unitatea bisericească şi contribuie la buna orânduire a vieţii eclesiale. Consultările arhiereşti sub preşedinţia Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii pot fi desfăşurate atât în componenţa întregului episcopat al Bisericii Ortodoxe Ruse, dar pot include şi arhipăstori din alte ţări sau regiuni.
5. Merită a fi apreciate eforturile depuse în cadrul întrunirilor intersinodale ale Bisericii Ortodoxe Ruse, graţie cărora diverse aspecte ale activităţii interne şi externe ale BORu sunt discutate multilateral înainte de a fi propuse Întâistătătorului spre examinare şi aprobare. Este foarte important ca la aceste discuţii să participe şi Eparhiile Bisericii Ortodoxe Ruse.
6. Susţinând inițiativa Sanctităţii Sale Patriarhul Kiril de a organiza şedinţe permanente cu participarea conducătorilor instituţiilor sinodale, Sfântul Sobor intenţionează să dea acestor întruniri statut oficial de Consiliu Suprem al Bisericii, similar celui instituit la Soborul Bisericesc al Întregii Rusii din 1917, care şi-a încheiat lucrările în anii prigoanei. Sfântului Sinod i se încredinţează misiunea de a lua o decizie cu privire la organizarea Consiliului Suprem al Bisericii după ce vor fi elaborate actele normative corespunzătoare. Decizia Sfântului Sinod şi amendamentele necesare la Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse urmează a fi prezentate spre aprobare la următorul Sobor Arhieresc.
7. Menţionăm cu regret că unele hotărâri ale Soboarelor Arhiereşti, întrunirlor arhiereşti şi ale Sfântului Sinod nu sunt îndeplinite conform prevederilor, astfel Soborul consideră că este extrem de important ca conducătorii eparhiali, precum şi preşedinţii instituţiilor sinodale, ai comitetelor şi comisiilor să atragă o atenţie deosebită informării clerului şi colaboratorilor instituţiilor sinodale şi eparhiale cu hotărârile conducerii bisericeşti. Fiecărui arhiereu eparhiot şi conducător al instituţiilor sinodale îi revine sarcina de a elabora ordinea îndeplinirii deciziilor organelor de conducere ale BORu, astfel încât la 1 decembrie al fiecărui an, Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ruse să-i fie prezentate dările de seamă finale sau intermediare cu privire la îndeplinirea acestor prevederi.
8. Soborul îi mulţumeşte Prea Fericirii Sale Mitropolitului Vladimir al Kievului şi al Întregii Ucraine şi arhipăstorilor Bisericii Ortodoxe din Ucraina pentru eforturile depuse spre întărirea unităţii bisericeşti şi depăşirea schismelor pierzătoare, şi îşi exprimă nădejdea că acestea vor fi depăşite definitiv prin revenirea în sânul Bisericii-Mamă a fraţilor şi surorilor separaţi. Membrii Soborului susţin Adresarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse emisă la 26 iulie 2010 în Lavra Pecerska din Kiev către creştinii ortodocşi din Ucraina, care se află rupţi de Sfânta Biserică, exprimându-şi, în acelaşi timp, şi bucuria pentru vizitele Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ruse în Ucraina, prin care este accentuată importanţa netrecătoare a vechiului scaun kievean în viaţa întregii Biserici Ortodoxe Ruse. Soborul apreciază pozitiv noua etapă în dezvoltarea relaţiilor dintre Biserică şi Stat în Ucraina şi îşi exprimă speranţa că armonizarea acestora va contribui la bunăstarea poporului şi la întărirea fundamentului duhovnicesc în viaţa societăţii.
9. Membrii Soborului îşi exprimă speranţa la stabilizarea situaţiei sociale şi politice în Republica Moldova, la bunaînţelegere şi conlucrare dintre Biserică şi stat. Soborul confirmă necesitatea reglementării problemei cu privire la activitatea necanonică a „Mitropoliei Basarabiei" care aduce daune serioase unităţii bisericeşti.
10. Subliniind dezvoltarea stabilă a vieţii bisericeşti în ţările Baltice, membrii Soborului îşi exprimă regretul față de inechitatea continuă a comunităţilor ce ţin de Biserica Ortodoxă din Estonia sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei în comparaţie cu parohiile aflate sub jurisdicţia Patriarhiei de Constantinopol, stare de lucruri ce contravine înţelegerilor anterioare dintre cele două patriarhate. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a depăşi această problemă.
11. Soborul îşi exprimă bucuria şi mulţumirea cu privire la schimbările pozitive din viaţa creştinilor ortodocşi din China şi îşi exprimă speranţa la o treptată normalizare a activităţii Bisericii Ortodoxe Autonome din China.
12. Membrii Sfântului Sobor, mulţumind lui Dumnezeu, se arată bucuroşi de dezvoltarea comunicării şi înţelegerii între arhipăstorii, clericii şi mirenii Bisericii Ortodoxe Ruse, incluzând şi acea parte a ei integrantă care este Biserica Ortodoxă Rusă de peste hotare și care îşi aduce aportul său deosebit la viaţa şi activitatea comună a Bisericii.
13. Apreciind pozitiv prezenţa tot mai frecventă a parohiilor Bisericii Ortodoxe Ruse în cele mai îndepărtate țări de pe mapamond, membrii Soborului se arată satisfăcuți de achiziţionarea de către Federaţia Rusă a unui lot de pământ în Paris pentru construcţia unei catedrale şi crearea unui centru cultural-spiritual ortodox. Acest lucru a fost posibil datorită eforturilor comune ale Sanctităţii Sale Patriarhul Kiril şi a conducerii de stat ruse, pentru care fapt membrii Sinodului le sunt recunoscători.
14. Soborul consideră necesară îmbunătăţirea activităţii eparhiilor şi parohiilor de peste hotare ale Patriarhiei Ruse, pentru buna organizare a vieţii bisericeşti şi discutarea în comun a chestiunilor ce ţin de plinătatea Bisericii. Pe lângă aceasta este necesară acordarea unei atenţii sporite dezvoltării activităţilor misionare şi catehetice în parohiile de peste hotare ale Bisericii Ortodoxe Ruse.
15. În dezvoltarea colaborării cu structurile politice şi cele statale din alte ţări, prioritare rămân subiectele legate de poziţia BORu faţă de anumite aspecte ale vieţii sociale, în special cele ce țin de moralitate şi susţinerea conaţionalilor din aceste ţări.
16. Mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru nemărginita Sa milă către Biserica Ortodoxă Rusă, revărsată în multe eparhii prin chipurile făcătoare de minuni şi moaştele sfinţilor Săi, membrii Soborului Arhieresc subliniază influenţa benefică a purtării sfinţeniilor spre închinarea credincioşilor în diverse regiuni ale patriarhiei. În bucuria comunicării prin rugăciune se vede şi se simte unitatea Bisericii. Sfântului Sinod îi revine misiunea de a realiza propunerea Sanctităţii Sale Patriarhul Kiril privind crearea unui grup de lucru, care s-ar îngriji de menţinerea şi dezvoltarea acestei practici.
17. Soborul abilitează Comisia sinodală teologică să examineze chestiunea cu privire la stabilirea unei date adiţionale pentru cinstirea Sfântului şi Dreptului Cneaz Petru şi Principesei Fevronia de Murom, având în vedere faptul că multe cupluri de credincioşi vor să se cunune în ziua cinstirii acestor sfinţi protectori ai căsătoriei.
18. Soborul subliniază necesitatea angajării în statele parohiilor BORu a pedagogilor, asistenţilor sociali şi a responsabililor pentru lucrul cu tineretul. Totodată, ținând cont de greutăţile inevitabile care vor apărea în realizarea acestor scopuri, acest plan trebuie implementat mai întâi în parohiile mari din oraşe. De rând cu acestea, angajaţii salariaţi trebuie să fie prezenţi în fiecare protopopiat, având misiunea de a ajuta slujitorii să dezvolte activităţile corespunzătoare.
Este demnă de apreciat şi experienţa unor eparhii, care au creat departamente de profil, incluzând toţi colaboratorii protopopiatelor şi parohiilor. Departamentul sinodal Învăţământ Religios şi Catehizare, Departamentul sinodal pentru Binefacere şi Asistenţă Socială şi Departamentul sinodal Activitatea cu Tinerii sunt rugate să prezinte Sfântului Sinod lista cu indicaţiile şi recomandările metodice corespunzătoare pentru pedagogii parohiilor şi blagociniilor, asistenţii sociali şi responsabilii pentru lucrul cu tinerii. Departamentele sinodale mai au sarcina de a veni cu propuneri referitor la organizarea cursurilor de scurtă durată, cât şi a studiilor superioare pentru specialiştii de pe lângă protopopiate şi parohii. Este important ca cei vizaţi să nu se limiteze doar la oraşul Moscova, dar să ia în considerare şi organizarea unor centre regionale.
19. Este important ca în fiecare localitate din ţările ce intră în jurisdicţia canonică a Patriarhiei Ruse unde locuiesc creştini ortodocşi să fie deschis cel puţin o biserică, paraclis sau spaţiu pentru rugăciune. Direcţia pentru afacerile Patriarhiei Moscovei şi insitituţiile similare ale Bisericilor autonome trebuie să elaboreze dimpreună cu eparhiile şi să prezinte spre examinare Sfântului Sinod un plan de mărire a numărului de locaşuri sfinte. Având în vedere necesitatea creşterii numărului de lăcaşuri sfinte, se propune orientarea spre construcția unor edificii mai ieftine din punct de vedere financiar. Direcţiei financiar-economice îi revine sarcina de a crea un grup de lucru pentru elaborarea proiectelor unor asemenea biserici şi paraclise. Pentru asigurarea dezvoltării construcţiei de biserici, direcţiilor eparhiale li se recomandă să creeze consilii abilitate pe lângă eparhii, protopopiate şi parohii spre eficientizarea procesului de construcţie.
20. Considerăm juste observaţiile Sanctităţii Sale cu privire la nivelul de studii al candidaților la preoţie. Au rămas neexecutate deciziile Soboarelor Arhiereşti din anii 2000 şi 2004 privind hirotonirea doar a persoanelor care au studii teologice sau care studiază în instituţii de profil. În legătură cu aceasta Sfântul Sobor hotărăşte:
— Hirotonirea în treapta de diacon doar a persoanelor care au absolvit cel puţin şcoala duhovnicească sau două cursuri de seminar;
— Hirotonirea în treapta de preot a persoanelor care au absolvit cel puţin seminarul teologic sau facultatea pastorală a Universităţii Umanitare Ortodoxe „Sf. Tihon" sau oricare altă instituţie de învăţământ superior similară a Bisericii Ortodoxe Ruse;
— Studenţii cu frecvenţă la zi ai seminarelor pot fi hirotoniţi în treapta de slujitori în timpul studiilor în şcolile duhovniceşti, însă nu mai devreme de încheierea anului trei de studii;
— Clericii care la momentul actual nu au studii teologice sunt obligaţi ca pe parcursul anului 2011 să se înscrie la studii fără frecvenţă în cadrul seminarelor teologice sau al Universităţii Umanitare Ortodoxe „Sf. Tihon".
Potenţialele excepţii de la regulă pot fi examinate de către Comitetul pentru învăţământ, cu includerea datelor în darea de seamă finală a acestor slujitori, prezentată Patriarhului. Dacă hirotoniile cu titlu de excepţie de la regulile sus-menţionate au loc în eparhii, informaţia cu privire la acest capitol trebuie să fie menţionată în darea de seamă eparhială anuală.
În scopul asigurării unui înalt nivel de studii al slujitorilor, este necesară elaborarea unui sistem de verificare a cunoştinţelor şi îmbunătăţirea calificării clericilor, cel puţin a celor care nu au grad ştiinţific în domeniul teologic sau nu predau în şcolile duhovniceşti. Comitetul pentru învăţământ este obligat să prezinte propunerile corespunzătoare Sanctităţii Sale şi Sfântului Sinod.
21. Urmează a fi pusă la punct modalitatea repartizării cadrelor care au absolvit școlile teologice la zi, precum și a absolvenților școlilor de dascăli sau altor specialități. La distribuirea locurilor vacante pentru slujire a absolvenţilor instituţiilor teologice, inclusiv a dirijorilor de cor, trebuie luate în consideraţie atât necesităţile eparhiilor din care sunt originari aceştia, cât şi necesităţile eparhiilor cu puţini slujitori şi ale celor siberiene şi din orientul îndepărtat, asigurarea cu cadre a cărora este o preocupare a Bisericii în ansamblu. Important este ca slujitorul sau mireanul, pentru instruirea cărora au fost depuse eforturi şi s-au cheltuit resurse considerabile, să-şi găsească îndeletniciri pe măsura capacităţilor. Acest lucru este valabil în special, pentru absolvenţii Academiilor Teologice. Comitetului pentru învăţământ, dimpreună cu Direcţia pentru afacerile Patriarhiei Ruse, le revin sarcina de a elabora şi a prezenta Sanctităţii Sale şi Sfântului Sinod proiectul de distribuire a absolvenţilor şcolilor duhovniceşti, care ar presupune, în special, crearea unei comisii de distribuire a posturilor vacante.
22. Sfântul Sinod urmează să elaboreze regulamentul de pensionare a slujitorilor şi eliberarea actelor necesare.
23. Organizarea activității parohiilor ruse de rit vechi din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse urmează a fi susţinută de Centrul patriarhal rus pentru tradiţia liturgică primară creat recent. Este apreciată drept binevenită dezvoltarea acestui Centru ca instituţie pentru pregătirea clericilor de rit vechi. Membrii Soborului Arhieresc consideră necesară păstrarea şi dezvoltarea bunelor relaţii cu ortodocşii de rit vechi.
24. Sfântul Sobor îşi exprimă satisfacţia cu privire la desfăşurarea primelor şedinţe de anvergură ale Judecăţii Bisericeşti a BORu. Deosebit de importantă este dezvoltarea ulterioară a sistemului judecătoresc bisericesc, inclusiv crearea judecăţilor eparhiale în toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Ruse. Până la finele anului 2011 toţi arhiereii eparhiali trebuie să aducă la cunoştinţa Sanctităţii Sale informaţii cu privire la înfiinţarea judecăţilor eparhiale, conform normelor prevăzute de Statutul Judecăţii Bisericeşti în Biserica Ortodoxă Rusă. Deciziile cu privire la potenţialele excepţii vor fi luate de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse pe baza rapoartelor arhiereilor eparhioţi. Judecăţile Bisericeşti şi Direcţia pentru afacerile Bisericii Ortodoxe Ruse urmează să depună eforturi comune pentru sistematizarea practicii judecăţii bisericeşti şi ridicarea calificării judecătorilor eparhiali.
25. O primă sarcină a mănăstirilor este organizarea unui mod de viaţă conform tradiţiei monahale a Sfinţilor Părinţi. Stareţii şi stareţele mănăstirilor sunt chemaţi să dea exemplu de adevărată trăire monahală, nu dictatorial, dar în spiritul blândeţii şi a dragostei creştine faţă de fraţii şi surorile ce se află în ascultare. Pentru desăvârşirea lăuntrică este recomandat ca monahii şi monahiile în vârstă de până la 40 de ani să facă studii teologice, cel puțin la nivel de şcoli duhovniceşti (seminariale). Arhiereii eparhioţi trebuie să aibă grijă de acest proces, organizând învăţământul la zi şi cu frecvenţă redusă pentru cei din cinul monahal. La hirotonirea monahilor trebuie să se țină cont de aceleaşi reguli referitoare la învăţământul teologic.
Încă din vechime monahii au îmbinat rugăciunea cu munca, din acest motiv activitatea gospodărească sau cea de construcţie sunt o parte componentă a vieţii monahale. Nu trebuie de uitat faptul, că mănăstirile dintotdeauna au fost un loc de regăsire şi împăcare sufletească a mirenilor, lucrători în lume. Nu doar pelerinii, dar toţi cei care au intrat pe teritoriul mănăstirii, trebuie să aibă posibilitatea de a primi răspunsuri la întrebările care îi frământă. Stareţilor şi stareţelor mănăstirilor, vizitate frecvent de către pelerini, le revine sarcina de a numi monahi şi monahii competenţi şi mereu gata să discute cu cei care vin cu diverse întrebări. Mai mult ca atât, conducerii mănăstireşti îi revine sarcina de a întâmpina pe toţi cei care calcă pragul aşezământului monahal cu dragoste şi înţelegere creştinească şi nu cu severitate sau răceală.
Soborul consideră că mănăstirile trebuie să fie conduse de către stareţi. Arhiereii pot fi stareţi (arhimandriţi) ai mănăstirilor de importanţă istorică sau ai celor mai mari aşezăminte monahale din eparhie ca excepţie.
Destul de actuală este iniţiativa prezidiului Adunării Intersoborniceşti de a include în ordinea de zi a comisiei respective a subiectului cu privire la crearea unui regulament al mănăstirilor şi călugărilor, inclusiv cel al vieţuirii interne a nevoitorilor.
26. Organizarea Centrelor de plasament pentru copii pe lângă mănăstiri şi parohii este un lucru necesar şi bineplăcut. Cu deosebită bucurie menţionăm că în marea majoritate a Centrelor de plasament ale Bisericii copiii sunt trataţi cu dragoste și primesc o educaţie aparte. Este lăudabil faptul că multe orfelinate au grijă să-i pregătească pentru viaţa laică, să le asigure toate cele necesare pentru a face studii superioare şi după atingerea majoratului. Din păcate, trebuie să constatăm și cazuri izolate când cei din cinul monahal văd Centrele de plasament pentru copii ca o modalitate de a completa rândurile vieţuitorilor în mănăstire, practic impunând copiii să aleagă viaţa monahală.
Educarea copiilor necesită competenţe şi pregătiri speciale şi trebuie să se desfăşoare conform legislaţiei laice. Comisa nou creată pentru Centrele de plasament şi tutelare a copiilor de către Biserică de pe lângă Departamentul sinodal învăţământ religios şi catehizare, are ca scop elaborarea actelor normative bisericeşti şi indicaţiilor metodologice pentru Centrele de plasament de pe lângă biserici şi pregătirea licenţierii interne a acestor instituţii. În scopul eficientizării activităţii acestui organ şi creării condiţiilor necesare pentru interacţiunea între structurile bisericeşti de nivel patriarhal şi eparhial, se doreşte transformarea departamentului în Comisia pentru centrele de plasament şi tutelare bisericească a copiilor de pe lângă Patriarhia Moscovei şi a Întregii Rusii. În comisia condusă de către responsabilul pentru afacerile Patriarhiei Moscovei urmează a fi incluşi reprezentanţi ai Direcţiei pentru afacerile Patriarhiei Ruse, Departamentului sinodal Învăţământ religios şi catehizare, Departamentului sinodal Binefacere şi asistenţă socială şi ai altor departamente conform indicaţiilor Sanctităţii Sale.
27. Îngrijorează lipsa normelor de formare a bugetului bisericesc. În legătură cu aceasta urmează a fi recunoscută necesară şi oportună crearea sistemului de decontare a eparhiilor în bugetul Patriarhiei Moscovei, care, pe de o parte, să fie proporţională cu posibilităţile financiare ale eparhiei, iar, pe de alta, să rezulte din nevoile financiare anuale ale instituţiilor sinodale şi ale altor nevoi bisericeşti. În acest scop membrii Soborului Arhieresc consideră necesară formarea unei Comisii bugetare speciale pe lângă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse.
28. Soborul Arhieresc subliniază rolul deosebit în viaţa BORu a întreprinderii „Sofrino", care în anul 2010 a celebrat 30 de ani de la înfiinţare şi care pe parcursul mai multor ani a fost pentru Patriarhia Moscovei unicul furnizor de obiecte bisericeşti, veşminte şi lumânări. Este îmbucurător faptul că la momentul actual activează noi întreprinderi de profil pe lângă parohii şi eparhii, contribuind considerabil la completarea bugetelor bisericeşti locale. Cu toate acestea, considerăm inacceptabilă situaţia în care eparhiile sau parohiile dau prioritate producătorilor privaţi din afara Bisericii. Soborul consideră utilă lărgirea asortimentelor de articole produse de întreprinderea „Sofrino", inclusiv a obiectelor care nu au mai fost fabricate până acum. Este deosebit de important ca legăturile dintre eparhii, parohii şi această întreprindere să se dezvolte în continuare. Sfântului Sinod îi revine responsabilitatea de a crea toate premisele necesare pentru acest lucru.
29. Soborul Arhieresc aprobă modelul de învăţământ teologic elaborat de către Comitetul pentru învăţământ al Bisericii Ortodoxe Ruse, prezentat în raportul Sanctităţii Sale Kiril. După pregătirea actelor corespunzătoare, Comitetului pentru învăţământ teologic îi revine sarcina de a le transmite spre aprobare Sfântului Sinod, împreună cu orarul trecerii instituţiilor de învăţământ teologic la noul sistem de învăţământ. Comitetul pentru învăţământ urmează să verifice cu rigurozitate calitatea învăţământului teologic, inclusiv partea educativă. Cerinţele privind capacităţile intelectuale, culturale şi profesionale ale clericilor cresc permanent. Sunt necesare schimbări principiale în abordarea procesului de învăţământ atât din partea pedagogilor, cât şi a elevilor.
30. Dezvoltarea şi perfecţionarea ştiinţei bisericeşti este una dintre cele mai importante sarcini ale Bisericii. Factorii-cheie ai formării unei şcoli teologice puternice, care urmează tradiţiile teologice ruseşti, trebuie să fie crearea unei infrastructuri ştiinţifice pe baza şcolilor teologice şi a instituţiilor ştiinţifice bisericeşti, dar şi pregătirea cadrelor savante înalt calificate. Dezvoltarea cercetărilor teologico-ştiinţifice vor aduce un aport considerabil în realizarea celor mai importante sarcini în domeniul învăţământului teologic, administrării bisericeşti, activităţilor pastorale şi misionare şi a asistenţei sociale. De rând cu acestea, progresul în domeniul acestor cercetări poate fi asigurat doar pe baza trainică a teologiei academice, iar pentru aceasta este nevoie de perfecţionat sistemul bisericesc de comunicare ştiinţifică. Este necesară intensificarea activităţii revistelor ştiinţifice, a bibliotecilor ştiinţifice, a bazelor de date, etc. Este vitală organizarea conferinţelor şi a seminarelor teologice, a deplasărilor ştiinţifice pentru cercetători, dar şi participarea în programele internaţionale de schimb a studenţilor. Comitetul pentru învăţământ teologic, dimpreună cu Comisia sinodală biblico-teologică, sunt însărcinate să elaboreze un proiect de creare a Institutului de Teologie şi Bibliistică, ce urmează a fi înaintat ulterior spre aprobare Întâistătătorului şi Sfântului Sinod. Comisiei biblico-teologice îi mai revine misiunea de a înainta Întâistătătorului şi Sfântului Sinod al BORu propuneri de dezvoltare a infrastructurii cercetărilor ştiinţifice în Biserica Ortodoxă Rusă şi de îmbunătăţire a dialogului şi colaborării dintre Biserică şi ştiinţa laică.
31. Soborul local desfăşurat la 27 — 28 ianuarie 2009, a subliniat importanţa activităţii misionare: „Misionarismul, de rând cu educaţia teologică şi cea morală a personalităţii, trebuie să fie plasate în centrul activităţii noastre… Eforturile Bisericii trebuiesc îndreptate, în special, către activitatea misionară în rândul copiilor şi al tinerilor" (Punctul 5 din deciziile sinodale „Despre viaţa şi activitatea Bisericii Ortodoxe Ruse"). Fără a abandona activităţile misionare care deja sunt înfăptuite în localităţile îndepărtate de centrele bisericeşti, Departamentul sinodal pentru misiune trebuie să-şi intensifice activitatea în domeniul coordonării activităţii misionare a eparhiilor şi parohiilor în rândul creştinilor, care, fiind botezaţi, încă nu participă deplin la viaţa bisericească. Soborul consideră utilă crearea serviciilor misionare pe lângă protopopiate şi parohii, care ar include misionari aflaţi sub conducerea blagocinilor şi a preoţilor-parohi. Departamentului sinodal pentru misiune îi revine sarcina de a prezenta Sf. Sinod baza metodologică şi normativă corespunzătoare.
32. Din timpurile cele mai vechi primirea Tainei Botezului era precedată de o pregătire deosebită care includea familiarizarea cu bazele credinţei întru împlinirea poruncii Mântuitorului: „Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh" (Matei 28, 19). Sfântul Sobor consideră oportună desfăşurarea discuţiilor bisericeşti cu privire la reînnoirea practicii catehumenatului, persoanelor ce se pregătesc pentru Sfântul Botez, şi catehizarea celor ce se pregătesc pentru alte Sfinte Taine ale Bisericii. Departamentului sinodal pentru misiune, Departamentului sinodal pentru învăţământ religios şi catehizare şi Comisiei intersoborniceşti pentru organizarea misionarismului bisericesc le revine sarcina de a înainta propuneri la acest capitol.
33. Soborul consideră necesară o abordare mai serioasă a Tainei Cununiei, săvârşirea căreia trebuie să fie precedată de discuții cu cei care vor să se căsătorească despre importanţa creării unei familii creştine unite, zidită pe dragoste şi fidelitate. Acest lucru va permite să fie depășită tendinţa de creştere a numărului de divorţuri.
34. Sfântul Sobor constată cu satisfacţie bunul mers al aprobării predării Bazelor culturilor religioase şi a eticii laice în şcolile din Federaţia Rusă şi îşi exprimă speranţa că această experienţă va fi preluată şi de alte ţări aflate pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, unde un astfel de obiect încă nu a fost introdus în programul de învăţământ. De rând cu aceasta, membrii Soborului subliniază faptul că procesul aprobării este umbrit de cazuri izolate de presiuni, în care elevii şi părinţii nu îşi pot exercita liber dreptul de alegere. Arhiereii urmează să dezvolte mecanismele controlului public asupra aprobării noului obiect de studii şi să asigure informarea părinţilor cu privire la conţinutul programului. Dezvoltarea în cadrul acestui obiect a Bazelor Culturii Ortodoxe necesită reciclarea unui număr considerabil de pedagogi. Este important ca eparhiile să se implice activ în acest proces, conlucrând cu organele regionale ale ministerului de profil. Este inacceptabil când pentru predarea Bazelor Culturii Ortodoxe sunt numite persoane cu cunoştinţe superficiale despre Ortodoxie sau care nu înţeleg elementul cultural al obiectului de studu. Departamentului sinodal Învăţământ religios şi catehizare îi revine responsabilitatea elaborării materialelor metodologice şi informaţionale necesare, să ofere consultaţiile de rigoare eparhiilor şi să primească de la acestea informaţii despre situaţia curentă şi să coordoneze acţiunile pentru pregătirea pedagogilor.
O atenţie tot mai sporită trebuie să fie acordată dezvoltării şcolilor parohiale şi duminicale. Departamentul sinodal Învăţământ religios şi catehizare trebuie să elaboreze standardele pentru şcolile parohiale, care să conţină minimul de informaţii cu privire la cunoştinţele teologice.
35. Una din cele mai importante sfere de activitate a eparhiilor şi parohiilor la momentul actual este propovăduirea Evangheliei în rândul tinerilor şi educarea acestora în spiritul valorilor moralei creştine. Eparhiile, iar în măsura posibilităţilor şi parohiile, urmează să elaboreze programe anuale pentru lucrul cu tânăra generaţie, care să includă diferite proiecte, pentru organizarea şi realizarea cărora să fie cooptaţi tinerii. Este important să fie luate în consideraţie diversitatea grupurilor de tineri şi gradele diferite de îmbisericire a acestora.
Este indicat să se dezvolte şi să se distribuie treptat în toate eparhiile experienţa creării asociațiilor de tineret pe lângă parohiilor oraşului Moscova. Departamentului sinodal pentru tineret îi revine responsabilitatea de a intensifica activităţile de coordonare şi suportul metodologic pentru departamentele eparhiale corespunzătoare.
36. Principalele sarcini ale Bisericii rămân propovăduirea Evangheliei şi săvârşirea Tainei Euharistiei în amintirea Domnului nostru Iisus Hristos. Dimpreună cu acestea, Biserica nu rămâne indiferentă la viaţa societăţii, mai ales la problemele celor nevoiaşi. Când va veni Judecătorul, El va vorbi celor milostivi: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine" (Matei 25, 34-36). Aceste cuvinte ale Mântuitorului vorbesc despre faptul că binefacerea şi ajutorarea aproapelui ţin de responsabilitatea fiecărui creştin. În legătură cu aceasta Departamentele sinodale şi eparhiale pentru asistenţă socială sunt chemate să coordoneze eforturile mirenilor în domeniul binefacerii. Una din metodele realizării acestui scop este instituirea serviciilor de voluntari la nivel de eparhie, protopopiat, iar unde este posibil şi la nivel parohial. Pe lângă aceasta, ajutorul celor nevoiaşi poate fi realizat prin intermediul organizaţiilor de binefacere ale Bisericii. Departamentului sinodal binefacere şi asistenţă socială îi revine misiunea de a organiza o întrunire a reprezentanţilor departamentelor eparhiale corespunzătoare pentru discutarea perspectivelor de dezvoltare a asistenţei sociale.
37. Soborul Arhieresc aprobă decizia Sfântului Sinod cu privire la introducerea paraței Departamentului pentru edituri şi a Departamentului sinodal informaţional şi propunerea privind distribuirea tipăriturilor bisericeşti, la nivel eparhial, parohial şi mănăstiresc numai după primirea unui aviz pozitiv al departamentului sinodal corespunzător. Pe parcursul anului 2011, departamentele eparhiale dimpreună cu Departamentul pentru edituri şi Departamentul sinodal informaţional, urmează să creeze mecanismele necesare pentru realizarea deciziei menționate.
38. Soborul susţine iniţiativa Sfântului Sinod prin care a fost instituită ziua Cărţii Ortodoxe la 1 martie a fiecărui an — ziua apariţiei primei tipărituri a „Apostolului" în 1564. Tuturor arhiereilor li se recomandă să participe la activităţile dedicate acestui eveniment, coordonarea cărora revine Departamentului pentru edituri al Bisericii Ortodoxe Ruse şi structurilor similare ale Bisericilor autonome. Considerăm benefică dezvoltarea în cadrul eparhiilor a expoziţiei de carte a Departamentului pentru edituri „Bucuria cuvântului".
39. O atenţie deosebită urmează a fi acordată reflectării activităţii Bisericii în mijloacele mass-media — atât în cele bisericeşti, cât şi în cele laice, dispuse să colaboreze cu Biserica. Este important ca jurnaliştii laici şi reprezentanţii structurilor bisericeşti de profil să colaboreze pentru difuzarea promptă a informaţiilor veridice referitoare la viaţa bisericească. Pentru o organizare eficientă a activităţii informaţionale este necesar ca în fiecare eparhie să fie instituită funcţia de secretar de presă. Este de dorit ca pentru această funcţie să fie atraşi specialişti calificaţi, care să aibă experienţă de lucru în mass-media. Secretarul de presă este obligat să dea răspunsuri operative, echilibrate şi concrete la întrebările care pot apărea.
Pentru comunicarea interbisericească vor fi utilizate mijloacele mass-media interne. Reprezentanţii mijloacelor de informare în masă sunt chemaţi să colaboreze strâns între ei pentru a face prezenţa Bisericii în spaţiul informaţional mai importantă şi mai evidentă în societate. Apreciind activitatea Direcţiei pentru afacerile Patriarhiei Moscovei şi a Departamentului sinodal informaţional, privind elaborarea indicaţiilor metodologice pentru serviciile de presă eparhiale, Sfântul Sobor indică Departamentului informaţional să intensifice ajutorul metodologic şi cel de asistenţă pentru mijloacele mass-media bisericeşti şi laice, dar şi lucrul pentru ridicarea calificării colaboratorilor departamentelor informaţionale sinodale şi ai ediţiilor periodice. Planul de acţiuni și a proiectelor în acest sens urmează a fi înaintate spre examinare Sanctităţii Sale.
40. Membrii Soborului Arhieresc salută decizia conducerii de stat a Federaţiei Ruse de a reactiva instituţia preoţilor capelani. De menționat faptul că probleme analogice au fost soluționate pozitiv sau urmează a fi soluționate în acele ţări ce se află sub jurisdicţia canonică a Bisericii Ortodoxe Ruse precum Ucraina, Belarus şi Moldova. Arhiereii urmează să desemneze slujitori apţi să deservească permanent unităţile militare. Departamentului sinodal pentru relaţiile cu forţele armate şi instituţiile de păstrare a ordinii publice îi revine responsabilitatea ca în dialogul cu direcţiile eparhiale să pregătească toate cele necesare pentru eficientizarea colaborării dintre Biserică şi Armată şi să prezinte rezultatele discuţiilor spre examinare înaltelor foruri bisericeşti. Sfântul Sobor îşi exprimă speranţa că instituirea preoţilor militari va fi preluată și de alte instituţii de stat din Rusia, care prevăd satisfacerea serviciului militar şi că această experienţă va fi utilă în ţările ce se află sub oblăduirea Patriarhiei Moscovei, unde asemenea decizii încă nu au fost luate.
41. Soborul îndeamnă să fie sporite eforturile îndreptate spre iluminarea spirituală a căzăcimii şi implicarea acestei categorii de populaţie în diferite sfere ale vieţii bisericeşti, deoarece căzăcimea s-a evidenţiat dintotdeauna printr-o puternică credinţă ortodoxă. Astăzi îmbisericirea constituie condiţia principală a renaşterii căzăceşti.
42. Constatând atenţia sporită a arhiereilor eparhiali pentru asistenţa spirituală a deţinuţilor, membrii Soborului Arhieresc cheamă autorităţile laice ale acelor ţări, în care această activitate nu are un statut legal clar, să întreprindă toţi paşii necesari pentru corectarea acestei situaţii. Departamentului sinodal pentru asistenţă spirituală în instituţiile penitenciare şi departamentelor bisericeşti similare din Bisericile autonome le revine misiunea de a iniţia dialogul cu instituţiile statului pentru a remedia situaţia. Este apreciat pozitiv proiectul iniţiat de către Biroul Federal pentru ispăşirea pedepselor penale a Rusiei, conform căruia clericii urmează să primească statut de salariaţi pentru asistenţa spirituală pe care o oferă în instituţiile penitenciare. Această iniţiativă necesită o participare activă a arhiereilor eparhioţi, care, în particular, sunt chemaţi să numească slujitori apţi de a îndeplini această ascultare deloc uşoară.
43. Exprimându-şi mulțumirea vizavi de situația generală a relaţiilor dintre Biserică şi Stat pe teritoriul canonic al BORu, Soborul consideră importantă dezvoltarea unui parteneriat de proporţii între Biserică şi stat în sfera educaţiei, binefacerii şi asistenţei sociale, păstrând moştenirea culturală şi istorică. Este considerată utilă încheierea unor acorduri care să consolideze parteneriatul dintre Biserică şi Stat. Trebuie menţionat în special bunul mers al procesului transmiterii proprietăţilor bisericeşti în Rusia, conform legii „Despre transmiterea proprietăţilor organizaţiilor religioase, aflate în proprietate de stat sau municipală". Este îmbucurător faptul că procesul analogic s-a încheiat deja în Letonia şi Lituania. Soborul este satisfăcut de adoptarea legii „Cu privire la Biserica Ortodoxă Letonă".
44. Într-un şir de state încă mai există probleme ce ţin de statutul juridic al instituţiilor bisericeşti, retrocedarea bisericilor şi sfinţeniilor luate nelegitim de la creştini, asigurarea dreptului la o informare corectă în privinţa cunoştinţelor religioase, posibilitatea creării şi utilizării capelelor în spitale, instituţiile sociale şi instituţiile penitenciare. Membrii Soborului consideră necesară rezolvarea acestor probleme pe baza dialogului dintre Biserică şi Stat, orientat spre elaborarea actelor juridice şi administrative corespunzătoare, acordurilor şi a înţelegerilor.
45. În legătură cu înregistrarea mai multor adresări ale credincioşilor, Soborul consideră necesară iniţierea negocierilor cu organele puterii de stat în scopul asigurării liberei alegeri a cetăţenilor cu privire la utilizarea resurselor electronice de identificare a populaţiei, inclusiv a cartelelor universale electronice. Oamenii care le refuză nu ar trebui să fie discriminaţi, inclusiv la primirea ajutorului medical şi altor servicii sociale.
46. În relaţiile Bisericii cu diferite forţe ale societăţii civile, în primul rând, cu asociațiile cetăţeneşti ortodoxe, Soborul desemnează ca priorităţi lucrul în sferele educaţiei şi învăţământului, discuţiile cu privire la chestiunile importante pentru contemporaneitate, organizarea activităţilor pentru formularea şi consolidarea valorilor de bază ale societăţii, aplanarea conflictelor interetnice şi sociale, apărarea drepturilor omului în faţa relei voinţe şi apărarea intereselor Bisericii. În ţările în care societatea şi Biserica în mare parte fac un tot întreg, urmează să fie dezvoltată practica acţiunilor sistematice a organizaţiilor social-bisericeşti, care ar atinge toate domeniile vieţii sociale.
47. Soborul Arhieresc susţine şi aprobă eforturile Sanctităţii Sale Patriarhul Kiril şi ale Sfântului Sinod, îndreptate spre consolidarea unităţii Unei, Sfintei, Soborniceştei şi Apostoleştei Biserici prin îmbunătăţirea colaborării inter-ortodoxe, inclusiv în cadrul procesului de pregătire a Soborului Pan-ortodox. Dezvoltarea relaţiilor frăţeşti şi egale cu Bisericile Ortodoxe Surori constituie direcţia principală a activităţii ortodoxe externe. O importanţă deosebită în acest sens o are schimbul de vizite oficiale dintre Sanctitatea Sa Patriarhul Kiril al Mosocvei şi al Întregii Rusii şi Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, dar şi vizita Sanctităţii Sale Patriarhul Kiril la Patriarhia Alexandriei. Soborul se declară satisfăcut de rezultatele acestor vizite, dar şi ale întâlnirilor Sanctităţii Sale cu Întâistătătorul Bisericii Alexandriei şi a Ciprului. Nu mai puţin importante au fost şi întâlnirea cu Întâistătătorii Bisericii Ortodoxe din Cehia şi Slovacia şi a Bisericii Ortodoxe din America, în cadrul vizitării acestora a Bisericii Ortodoxe Ruse. Membrii Soborului salută eforturile comune ale ierarhilor Bisericilor Ortodoxe Ruse şi Georgiene, menite să contribuie la pacea şi buna înţelegere dintre cele două popoare, subliniind, în acelaşi timp, importanţa susţinerii Ortodoxiei în ţinutul Kosovo.
48. Soborul consideră drept una dintre principalele sarcini ale activităţii în domeniul relaţiilor inter-creştine; apărarea comună a valorilor moralei creştine, contracararea discriminării creştinilor şi a distrugerii tradiţiei creştine europene, dar şi elaborarea în măsura posibilităţilor, a unei poziţii comune faţă de secularizarea liberală şi globalizare. Un exemplu pozitiv în sensul colaborării eficiente, în special în domeniul apărării valorilor tradiţionale ale familiei, îl reprezintă Comitetul consultativ creştin interconfesional din ţările CSI şi Baltice.
49. Continuând să-şi împlinească misiunea, mărturisind adevărul şi păstrând cu grijă Sfânta Tradiţe, Biserica Ortodoxă Rusă urmăreşte cu tristeţe îndepărtarea tot mai evidentă a multor comunităţi protestante occidentale de la normele tradiţiei creştine, inclusiv în domeniul moralei creştine.
50. O latură importantă a mărturisirii creştine din lume, este dialogul inter-religios. Biserica noastră participă la acest dialog bazându-se pe conceptul ortodox despre adevăr, care exclude amestecarea sau unirea artificială a diferitor tradiţii religioase. Scopul acestui dialog îl constituie găsirea răspunsului la provocările contemporaneităţii, comune tuturor credincioşilor; asigurarea unei vieţi paşnice şi colaborării dintre oamenii de diferite religii, naţionalităţi şi culturi; rezistenţa comună împotriva terorismului şi a extremismului, precum şi a tentativelor de excludere a principiilor religioase din viaţa societăţii.
